Decat sluga mare, mai bine stapan mic !!! Distributismul - a treia forma de organizare economica

Pentru ca tot se apropie Ziua Imnului si Anton Pann joaca un rol important in istoria acestor momente, am simtit ca ar fi interesant sa discutam un pic despre o vorba inteleapta a acestuia.

Zicerea in cauza spune cum ca "mai bine e sa fii stapan mic decat sluga mare".

Cat adevar !?!?! Si traim acest adevar zi de zi...

Ce poate fi mai bine decat sa fii propriu-ti stapan? Chiar daca unul mic. Nu esti insa sluga nimanui. Esti demn si ai constiinta impacata ca nu ai cazut in pacatul compromisului pentru foloase de cine stie ce natura.

Dar a cui sluga mai putem fi in ziua de azi? Sluga lacomiei, dorintei de parvenire, a goanei dupa putere si avere...

Teoria mea legata de vertebratele si nevertebratele care ne inconjoara si din randul carora si noi facem parte are cateva sensuri comune cu cele ale vorbelor lui Anton Pann.
Nevertebratele sunt slugile mari... Cei ce au coloana vertebrala prefera sa fie stapani mici dar demni.

Pe de alta parte si sensul economic al citatului este unul interesant. Anton Pann pare a fi un sustinator al liberei initiative, al micilor intreprinzatori care au ales sa isi ia soarta in maini si sa devina "stapani mici".

Devine cu atat mai actuala si mai interesanta zicerea lui Anton Pann cu cat, in ziua de azi, exista o dezbatere foarte intensa asupra celor doua modele de organizare economica ce au fost aplicate pana in prezent: capitalismul si socialismul.

In urma cu 100 de ani s-a cristalizat, urmare a scrierilor lui G.K.Chesterton si Hilaire Belloc, un nou concept denumit distributism. Acesta se vrea a fi o treia varianta de organizare si dezvoltare a societatii. Fiind total diferit de capitalism si socialism, distributismul isi are radacinile in valorile crestine. El isi propune in primul rand sa rezolve antagonismele dintre capital si munca, dintre saraci si bogati, dintre angajati si someri, dintre sclavie si libertate, dintre umilinta si demnitate.

Principiul de baza al distributismului este diseminarea cat mai larga a proprietatii productive (pamant, utilaje, unelte, echipamente, etc.). In felul acesta se urmarea ca lucratorul sa nu mai fie sclavul-salariat ci proprietarul-producator, o persoana demna si libera a carei bunastare depinde doar de ea insasi si de colaborarea cu semenii.

Teoriile legate de acest concept incep sa fie expuse in scrierile papale inca din 1891, odata cu "Rerum Novarum" (Despre lucrurile noi), a papei Leon XIII, prima enciclica sociala a Bisericii Catolice. Cele mai recente referiri la distributism, desi nu este denumit in felul acesta, sunt facute in "Caritas in veritate" (Dragostea in adevar) a lui Benedict XVI (7 iulie 2009):
"pentru a raspunde nevoilor si demnitatii celui ce munceste, ca si necesitatilor societatii, exista diferite tipuri de intreprinderi, dincolo de distinctia neta intre «privat» si «public». (...) Pentru a realiza o economie care in viitorul apropiat sa reuseasca sa se puna in slujba binelui comun national si mondial, este oportun sa se aiba in vedere acest inteles largit al initiativei antreprenoriale".

Trei sunt principiile care stau la baza teoriei distributismului: proprietatea asupra mijloacelor de productie (o lume a micilor proprietari), subsidiaritatea (totul se pastreaza la nivelul cel mai mic posibil pentru a nu indeparta omul de productie si a impiedica birocratizarea) si solidaritatea.

Distributismul va fi o economie a libertatii si a demnitatii umane, o economie a moralitatii, o economie crestina, o economie revolutionara care poate schimba viitorul omenirii.

O societate a MICILOR STAPANI si nu a MARILOR SLUGI !!!

Cu speranta intr-un viitor mai bun,

Bogdan

Blogul traieste !!! Avem critici !!!

Azi am avut primele ecouri !!! Doua articole din presa locala s-au referit la blogul meu !!!

Initial nu am creat acest blog pentru a polemiza cu cineva. Scopul meu nu este sa il folosesc pentru a critica pe cineva anume. Nu il voi folosi pentru promovarea imaginii mele sau discreditarea vreunui coleg sau competitor politic. Demersul meu si-ar pierde credibilitatea.


Am creat acest blog pentru a putea exprima direct, fara ocolisuri si cenzura de nici un fel, ceea ce gandesc !!!



In Arena a aparut un titlu care m-a facut sa zambesc: "Almasi, o fiara pe blog"


http://arenavalceana.ro/2010/07/27/almasi-o-fiara-pe-blog/


Agresivitatea care se deduce din titlul articolului sper sa nu caracterizeze postarile mele. A fi sincer nu inseamna neaparat a fi agresiv. Daca in primele mele scrieri se poate identifica o oarecare nota de agresivitate este poate din cauza faptului ca subiectele abordate de mine sunt cu adevarat grave. Valcea are nevoie urgenta de lideri si nevertebratele in politica sunt cu adevarat din ce in ce mai multe in peisaj.

Pe de alta parte spune autoarea articolului ca incerc sa ma victimizez. Nici gand ! Nu am expus situatii concrete din care sa traga cititorii concluzia ca as fi o victima. Daca am spus ca am pareri diferite de ale multora dintre colegii mei din politica nu inseamna ca m-am victimizat. In legatura cu functiile si cum ca as alerga dupa ele... probabil concluzia este ca am un sprint dezastruos daca inca nu am "prins" nici o astfel de functie.

In ansamblu articolul imi pare obiectiv si fara remarci tendentioase sau denigratoare in pofida referirii la victimizare sau a presupunerii ca m-as referi la colegi de partid in postarile mele.

Ezra Pound, un poet american modernist de la inceputul secolului XX, spunea ca "poti sa descoperi criticul prost cand incepe sa discute poetul si nu poezia". Extrapoland putem spune ca poti sa descoperi criticul prost cand incepe sa discute bloggerul si nu blogul.

Cam asta s-a intamplat cu articolul din Info Puls, ziar al "colegului" meu de partid, domnul director al ADS Valcea Constantin Tanislav. Titlul articolului mi-a starnit curiozitatea ("Metoda Almasi si dublul discurs - expirata"). Se afirma ca ar exista o anume Metoda Almasi. Citind titlul deja ma pregateam sa imi patentez metoda. Nu stiam inca in ce domeniu am inventat eu o metoda noua. Nici continutul articolului nu m-a lamurit. Nu am putut trece insa de titlu fara sa remarc cu tristete ca autorul are o exprimare cu ceva urme de dezacord... parca ar fi sunat mai bine "Metoda Almasi si dublul discurs - expirate". Dar e chestie de "gust" aici... fiecare scrie cum ii place !!!

In ceea ce priveste continutul (care continut ?!?!?!?), al carui sens il poti intelege doar daca faci mari eforturi de concentrare (formularea frazelor este foarte incalcita si de multe ori fara logica), vor sa spuna autorii cum ca eu "as juca la doua capete" (expresie neortodoxa din punctul de vedere al autorului !?!?!). Imi reproseaza, referindu-se la postarea in care eu imi expuneam parerea referitoare la asa-zisul conflict Iliescu-Moise, ca ma dau bine cu toata lumea pana o sa vad cine iese invingator din acest razboi. Ulterior, cu mare satisfactie, autorul spune ca eu de fapt m-am foarte pacalit pentru ca, in cele din urma, partile beligerante au cazut la pace si uite asa metoda Almasi a devenit expirata. In imensa confuzie care domina gandirea celui care a insirat aceste randuri, dumnealui nu a realizat ca eu am postat acel articol pe blog ulterior momentului in care conflictul se aplanase. De fapt eu imi incep expunerea tocmai in acest sens spunand:

"Am fost in ultima perioada martorii unui subiect de prima pagina in presa valceana. Un asa-zis conflict intre ministrul pentru relatia cu parlamentul Valentin Iliescu si doamna consilier judetean Iuliana Moise. Nu mi-am dat cu parerea despre subiect pentru ca am asteptat deznodamantul. Si am asteptat nu din oportunism ci datorita faptului ca nu am vrut ca o eventuala afirmatie de-a mea sa fie interpretata ca fiind partizana uneia sau alteia dintre parti."

Asadar, unde-i discursul dublu, domnule Portocal(iul) mecanic (asa semneaza articolul) ???

Un singur lucru m-a deranjat insa ingrozitor de tare in acest articol. Autorul neinspirat foloseste referindu-se la persoana mea expresia "fiu de cercetas". Si o foloseste de mai multe ori cu sens peiorativ.

Intradevar tatal meu este unul dintre liderii adulti ai Organizatiei Nationale "Cercetasii Romaniei" Centrul Local Rm.Valcea. Activitatea acestei organizatii este mai mult decat onorabila si toti cei implicati in educatia non-formala a tinerilor merita laudele noastre. A fi cercetas este un lucru de care trebuie sa fii mandru. Eu ma mandresc ca m-am format ca om in randurile cercetasilor.

Daca in ceea ce ma priveste mai am multe de dovedit, multe greseli de reparat si mult de muncit pana sa pot spune ca am castigat respectul concetatenilor mei, despre tatal meu nu le pot permite acestor neaveniti sa faca referiri in sensul acesta. In vremurile in care tatal meu isi incepea o cariera in slujba acestei tari, cariera in care nu a avut nimeni ce sa-i reproseze din punct de vedere profesional si mai ales moral, autorii acestor randuri inca nu invatasera sa scrie corect, lucru pe care oricum nici acum nu am convingerea ca stiu sa il faca.

Ca forma de implicare sociala, sa fii voluntar timp de 16 ani intr-o organizatie care se ocupa cu educatia tinerilor, se ocupa sa le ofere copiilor si tinerilor alternative la petrecerea timpului liber in baruri, discoteci si alte locuri de genul acesta, mi se pare de asemenea un lucru foarte important. In felul acesta tatal meu a castigat respectul foarte multor ramniceni.

Acestea fiind spuse mai am doar o remarca de facut referitoare la acest articol stupid. Autorul semneaza Portocal(iul) mecanic. Ce va spune aceasta expresie??? Ce rol are paranteza aia ??? Ce vor de fapt sa spuna ??? Fara sa jignesc vreo categorie profesionala cred, avand in vedere stilistica scrierii, ca i se potrivesc mult mai bine autorului surubelnita, patentul si cheia franceza. Stai linistit Portocal(iule)!!! Cheia franceza are instructiunile de folosire in limba romana, nu in franceza !!!

Dar cum in tara noastra normalitatea este anormala, o sa mai fim nevoiti sa mai suportam aberatiile scrise ale Portocal(iului) mecanic.

Una peste alta am depasit 100 de vizualizari !!! Critica mi-o doresc sincer. Pot spune ca sunt chiar avid de critica, atata timp cat ea este sincera si de buna-credinta. Va astept asadar cu pareri referitoare la acest blog. Orice parere este binevenita !!!

Fac eforturi deosebite pentru a suporta critica pentru ca am citit ce spunea A.Dumas: "cei care merita sa fie laudati suporta mai cu usurinta sa fie criticati".

Cu mandrie si speranta,

Bogdan, Fiu de Cercetas

Sa ai, sau sa nu ai incredere ? Asta-i intrebarea !

Fiind vorba de incredere in postarea mea evident politica este exclusa din discutie. In politica increderea este o slabiciune. Ai incredere in colegi de partid, ai incredere in parteneri de aliante ? Atunci esti pierdut ! Increderea va fi punctul tau slab. A avea incredere inseamna a nu avea replica in situatia tradarii.
Dar sa lasam politica ! Sa vedem ce rol mai joaca increderea in viata noastra de zi cu zi ! Are rost sa mai avem incredere ? A devenit in societatea romaneasca increderea o slabiciune ? Cum mai stam cu increderea in sine ?

Sa avem, sau sa nu avem incredere ? Asta-i intrebarea !

O definitie a increderii ar fi urmatoarea: sentiment de siguranta fata de cinstea, buna-credinta sau sinceritatea cuiva. In ziua de azi mai poti avea astfel de sentimente de siguranta? Cinstea, buna-credinta si sinceritatea sunt considerate vulnerabilitati. Smecheria este o calitate !!! Si le exclude pe toate celelalte din peisaj...
Dupa ce iti este inselata increderea de catre prieteni, rude, colegi, partenerul de viata, soferul de taxi, medicul care te opereaza, profesorul care ar trebui sa iti indrume primii pasi in viata, politicianul in mainile caruia iti lasi viitorul, mai poti incerca sentimentul de siguranta numit INCREDERE ???
Eu nu mai pot ! Nu mai pot avea incredere in nimeni ! De mult prea multe ori am fost dezamagit de cei pentru a caror cinste eram capabil sa garantez. Aceste traume lasa rani adanci in psihicul omului si sistemul sau de autoaparare ii cenzureaza viitoare tentative de a reincerca sentimentul increderii...
Dimensiunea tragica a acestui subiect este insa alta. Sentimentul opus increderii, neincrederea, are o viteza de propagare fenomenala. Este suficient ca relatia dintre doi oameni sa esueze in neincredere pentru ca increderea acordata de altii celor doi sa fie inselata. Si eu am fost, fara voia mea, actorul unor astfel de evenimente. A fost de ajuns ca, in imensa-mi naivitate, sa am incredere intr-o persoana pentru ca ulterior acea persoana sa imi insele increderea si eu, pe principiul dominoului, sa insel increderea altora.

Dar ce inseamna viata fara incredere ??? Poti trai intr-o permanenta stare de tensiune chinuit de neincredere???
Unii psihologi spun ca lipsa oricarei urme de incredere duce la psihoza. Pe de alta parte increderea in exces este dovada clara a unei imense naivitati.
Din situatia mea imi dau seama ca pierderea, rand pe rand, a increderii in persoanele mai mult sau mai putin apropiate duce incet dar sigur si la pierderea increderii in sine. Ai nevoie de un psihic solid si de un caracter puternic pentru a trece prin astfel de perioade ale vietii. Pierderea increderii in propria persoana este unul dintre cele mai importante pericole care ne pandesc in aceasta jungla de zi cu zi. Sa iti pierzi increderea in sine inseamna sa iti pierzi speranta, sa devii prizonierul pesimismului, sa renunti la lupta. Oricat de greu ar fi, oricat de multe probleme ne-ar aparea in cale, intotdeauna ultima speranta suntem noi insine. Fara incredere in propria persoana aceasta speranta moare.

Ce putem face pentru a nu ajunge nici in situatia naivului care acorda increderea sa neconditionat oricui dar nici in situatia celui pe care il incearca psihoza neincrederii totale ???

De cand ne nastem si pana la ultima suflare toata lumea ne spune ca iubirea este cel mai de pret sentiment pe care omul il poate trai... incep sa am indoieli... imi dau seama ca increderea este un sentiment mult mai important !!! Poti iubi pe cineva dar sa nu ai incredere in acea persoana ??? Cred ca este chiar indicat !!! Iubirea inseamna a-ti pune sufletul la dispozitia celui pe care il iubesti... Intr-o minima reactie de autoaparare ar trebui sa fim cu totii constienti ca iubirea ne face mai vulnerabili. Desi sunt de acord cu parerea generala conform careia acest sentiment este intradevar unul deosebit si care poate aduce echilibru si liniste in vietile noastre, eu sunt de parere ca in momentele cand traim astfel de sentimente o mica doza de neincredere este indicata.
Din punctul meu de vedere, a iubi si a avea incredere intr-o persoana sunt lucruri total diferite. Iubirea poate aparea subit si nu are nevoie de un anumit timp pentru a incolti in sufletul omului. Increderea insa ar trebui sa ne-o castige o persoana prin felul in care evolueaza lucrurile de-a lungul timpului. Asadar, increderea este un sentiment mult mai de pret chiar si decat iubirea !!! Gestionati cu atentie rezervele de INCREDERE de care dispuneti !!! Analizati de mii de ori daca o persoana este sau nu demna de increderea dumneavoastra !!! Luptati pentru a nu insela increderea pe care altii v-au acordat-o !!!

Increderea este pe cale de disparitie in ziua de azi !!! Trebuie sa incercam sa o salvam !!!

Cu rezervata incredere intr-un viitor mai bun,

Sa auzim de bine !!!

Bogdan

Politica, interesele si pedelistii

Am fost in ultima perioada martorii unui subiect de prima pagina in presa valceana. Un asa-zis conflict intre ministrul pentru relatia cu parlamentul Valentin Iliescu si doamna consilier judetean Iuliana Moise. Nu mi-am dat cu parerea despre subiect pentru ca am asteptat deznodamantul. Si am asteptat nu din oportunism ci datorita faptului ca nu am vrut ca o eventuala afirmatie de-a mea sa fie interpretata ca fiind partizana uneia sau alteia dintre parti.

Pe deoparte pe ministrul Iliescu il cunosc inca din 2003. Pe atunci eu eram presedinte al organizatiei de tineret de la PD Sector 2 Bucuresti. Dumnealui a facut atunci un gest de neinteles pentru foarte multi: a plecat din atotputernicul PSD si a venit la micul PD, un partid de 7% impins in corzile ringului politic de catre Adrian Nastase si ai lui. Am participat si la o campanie impreuna, cea din 2004 de la locale, si am vazut un om care se batea pentru echipa din care facea parte. Si cum nu obisnuiesc sa imi fac sau sa imi schimb parerea despre oameni influentat fiind de ce zice unul si altul sau o parte a presei am ramas cu ideea ca Valentin Iliescu este un coleg pe care te poti baza atunci cand echipa are nevoie de ajutorul lui.

Pe de alta parte Iuliana Moise este un om care a militat pntru partidul asta cu toata determinarea in campaniile prin care am trecut in ultimii ani. Si parerea despre dumneaei este evident una buna: un coleg care se implica, munceste in partid si isi ajuta colegii.

Dar in aceste conditii de unde motivatia izbucnirii unui conflict si de ce public ? Un conflict intre doi oameni pe care partidul acesta i-a promovat, intre doi oameni care fac parte de fapt din aceeasi echipa.

In imensa-mi naivitate eu imi doresc sa vedem in perioada imediat urmatoare un PD-L care reuseste la nivel national sa scoata tara din situatia dificila in care se afla. Imi doresc sa reusim la nivel local ca noi, pedelistii, sa punem umarul la dezvoltarea judetului. In aceste conditii consider ca toti ar trebui sa tragem la aceeasi caruta. Principiul de baza care imi va calauzi intotdeauna pasii in politica este urmatorul: daca Romania este pe drumul cel bun si eu traiesc mai bine, daca Valcea se dezvolta inseamna ca si viitorul meu, al celui care face politica pentru acest judet, va fi mai bun. Interesele personale si ale partidelor politice trebuie subordonate interesului general. Doar in masura in care vom reusi sa aducem echilibrul in aceasta "lupta a intereselor" vom reusi ca politica sa inceapa sa genereze si efecte pozitive in societatea romaneasca.

Va spun generalitati? Probabil ca vi se pare ca limbajul meu este unul de lemn... cu toate astea sunt sincer... asta gandesc !!!

Si ma gandesc si ca atunci cand se naste un conflict intre doi colegi de partid de fapt lupta nu este a celor doi ci a unor interese !!! Si nu neaparat interesele celor doi. Mai degraba ale unor grupuri ! Probabil ar trebui sa personificam aceste interese si sa le dam carnete de partid. In momentul in care un nou membru este primit in partid va trebui sa isi prezinte si insotitorii: "ei sunt partenerii mei: Interesul 1, Interesul 2 si Interesul 3". In momentul in care doi sau mai multi colegi formeaza un grup ar trebui sa vina in fata celorlalti colegi si sa le spuna: "dragi colegi din minunata noastra asociere a luat nastere un nou coleg: se numeste Interesul X". Interesii nu sunt cu totii negativi. Nu toti se opun interesului general. Foarte multi dintre ei se subordoneaza, asa cum este normal, interesului comun al tarii, al judetului si al partidului exact in aceasta ordine.

Cu toate acestea insa, oricati colegi de tipul "Interesul Y" am avea si oricate conflicte s-ar naste intre ei, toate aceste diferende trebuie sa isi gaseasca solutia in interior.

Sper din tot sufletul ca timpul va dovedi ca acest conflict public intre ministrul Valentin Iliescu si colega noastra Iuliana Moise nu a fost de fapt un conflict de interese ci o lipsa de comunicare. Si cum lipsa comunicarii duce la neintelegeri asta ar fi cea mai fericita varianta pentru viitorul acestui partid !!!

Stiu ca fac parte dintr-un partid in care nu grupurile de interese iau deciziile politice. Sper ca si organizatia judeteana Valcea a PDL va dovedi ca in interiorul ei nu exista interese care sa influenteze negativ decizia politica.

Sa auzim de bine !

Interesul B.A.

Politica nevertebratelor sau cum isi frang idealistii gatul in politica

De ceva vreme mi se preda cu insistenta lectia de biologie. In cazul meu, elev cu 12 ani pierduti (sau castigati??) in politica, evident ca mi se prezinta obsesiv regnul animalelor politice. Inca nu inteleg de ce tot repet "materia"!!! Nu reusesc sa trec "clasa"... raman repetent mereu la biologie politica !!! Profesorii mei politici imi tot transmit mesaje discrete cum ca am mari probleme cu lectia "Nevertebrate".

Se pare ca nu am inteles cum este cu nevertebratele in politica !!! Desi sunt inconjurat de astfel de specimene nu reusesc sa inteleg si sa imi insusesc felul lor de a fi. Existenta lor imi starneste repulsie si nu pot sa accept ca sunt obligat sa ma adaptez la un mediu mai degraba favorabil existentei fapturilor fara coloana vertebrala decat celor care au coloana vertebrala.

Dar ce ma deranjeaza la existenta acestor moluste politice??? Faptul ca sunt inconsecventi, ca au coborat politica la nivelul ridicol de instrument necesar pentru atingerea scopurilor personale, ca au compromis ideea de implicare politica prin felul lor de a se comporta in calitate de "oameni politici", ca se vand unii pe altii, ca se tradeaza si se impaca din nou de parca nimic nu s-ar fi intamplat, ca astazi spun ceva si maine fac altceva, ca le zambesc in fata celor multi si le spun ca sunt alaturi de ei iar dupa aceea, in cercul lor, vorbesc cu dispret despre "prostime"... Sunt suficiente aceste motive? Mai putem gasi cu usurinta cateva zeci sau chiar sute!!!

Asa cum multe vietuitoare au reusit sa supravietuiasca pe Terra milioane de ani adaptandu-se la conditiile de mediu nevertebratele politice se adapteaza la conditiile din "lumea politica" romaneasca. E nevoie de coloana vertebrala in aceasta lume? E nevoie sa fii consecvent, sa ai principii, sa fii corect, sa fii bine intentionat ? Raspunsul este unul singur: NU !!! In aceste conditii coloana vertebrala chiar este incomoda. Nu le permite sa se adapteze, ii deranjeaza, nu le permite sa realizeze compromisuri. Demnitate in politica??? La ce foloseste???

Poate o sa spuneti ca in politica este necesar sa stapanesti arta compromisului. Corect ! Totusi exista o diferenta enorma intre compromisul politic si compromisul moral, acela care pune in umbra orice forma de demnitate, onoare, corectitudine. Primul dintre ele onoreaza, al doilea compromite. Primul dintre ele arata ca esti capabil sa iei decizii rationale tinand cont de interesul comun. Al doilea dovedeste ca nu ai onoare, nu esti o persoana demna si de dragul unor avantaje materiale sau de alta natura esti capabil sa iti tradezi colegii, sa iti vinzi pana si sufletul.

Eu ma aflu in aceste conditii in randul idealistilor. Inca mai sper ca vertebratele vor reusi sa se impuna si sa domine "ecosistemul" politic romanesc. Sper ca si aici, la noi acasa, la Valcea vom reusi sa identificam cat mai multe specimene. Speranta mea se indreapta inspre cei multi, inspre valceni, cei care vor trebui sa invete sa-i deosebeasca pe aceia care au coloana vertebrala de cei care fie nu o au, fie o au extrem de flexibila.

Din pacate eu nu am reusit in cinci ani sa identific mai mult de cinci sau poate sase astfel de exemplare in "gradina zoo-politica valceana".

Pana sa ajungem insa la o stare de normalitate idealistii isi frang gatul striviti de elanul politicianist al molustelor politice !!! Aceleasi nevertebrate reusesc performanta extraordinara de a-i face pe idealisti sa apara in fata celor multi si in fata colegilor ca fiind ei partea negativa a scenei politice. Ei sunt cei care dauneaza mediului. Ei ne tulbura apa si ne inspira oxigenul. Ei nu au onoare, ei mint, ei sunt de vina pentru tot ce se intampla rau, ei sunt tapii ispasitori pentru ca, nu-i asa, tapul are coloana vertebrala !!!

Normalitatea este asadar anormala in biologia noastra politica valceana. Este clar !!! Cresterea nivelului poluarii a dus la mutatii genetice foarte grave, mutatii care au lasat "vietuitoarele" politice valcene fara coloana vertebrala.

Reteta succesului in politica: fara coloana vertebrala. In acest sens probabil ca in curand vor incepe sa se realizeze operatii de extirpare a coloanei vertebrale pentru ca, nu-i asa:

"O coloana vertebrala flexibila este necesara in politica! Lipsa coloanei vertebrale constituie un avantaj."

Sa auzim de bine !

Cu rigiditate,

Idealistul Vertebrat

SOS: Valcea are nevoie de lideri !!!

Liderii sunt cei care păstrează credinţa în trecut, ţin pasul cu prezentul şi îşi ţin promisiunea faţă de urmaşi. Ce ne facem cu pseudoliderii ?!?! Ei nu pastreaza nici credinta in trecut, prezentul ii lasa in urma, nu isi tin nici promisiunile fata de urmasi dar sunt agresivi, tin cu dintii de privilegiile functiilor pe care vremelnic le ocupa si au impresia ca au devenit supraoameni !!! Nimeni nu este mai presus decat ei, nici macar Dumnezeu!!! Sunt detinatorii adevarului absolut si au pretentii de mari papusari !!! De fapt nu sunt decat niste caricaturi, niste imitatii ieftine a ceea ce ar trebui sa insemne LIDERUL !!! Interesele lor marunte, ambitia lor de a ramane la comanda acestui judet au adus Valcea in starea de degradare in care se afla !!!Puterea le-a incetosat gandirea si sunt capabili de orice compromis pentru a pastra in continuare fraiele !!!Valcea are nevoie de LIDERI adevarati !!! Din randurile celor implicati deja in politica, din "pepiniera" proprie sau din "import" !!! Orice varianta este buna !!! Situatia este disperata !!!

Ne apucam de scris !!!

Ne apucam de scris!!! Vorbele zboara!!!
Simt nevoia de a-mi expune ideile, gandurile, parerile si se pare ca cea mai buna alegere este un blog!!!
De ceva vreme ma simt inconjurat de oameni din ce in ce mai superficiali, mai inraiti, mai violenti si foarte agresivi in incercarile lor disperate de a-si promova propriile interese indiferent de urmari!!!
Vorbesc cu ei... multi imi dau dreptate si aparent par a intelege ce vreau sa le spun... ulterior imi arata ca nu au inteles nimic... in continuare sunt intr-o permanenta goana dupa ... de fapt dupa ce alearga asa??? Averi... functii... putere... ???
Inca nu am intalnit omul care sa "alerge" dupa RESPECT !!! Respectul celor din jurul lui !!! Sa dovedeasca faptul ca e corect, competent, ii pasa in aceeasi masura de interesele celor din jurul lui si de cele personale, vrea sa progreseze si sa se autoperfectioneze, vrea sa arate ca este o valoare pentru lumea in care traieste...
Dezamagire??? Ma incearca des!!!
Voi aborda subiecte diverse. Data fiind insa implicarea mea in politica si pentru ca vrem sau nu fenomenul acesta ne afecteaza (de cele mai multe ori nu in bine) viata, scena politica locala si administratia Ramnicului si a judetului vor fi in permanenta in gandurile mele...

Si de acum inainte gandurile mele vor fi AICI ...